![LA PLANETA NUCLEARA](https://sapiencia.eu/wp-content/uploads/2016/06/main_900.jpg)
Ongan, la Corèa del Nòrd a fach espetar la sieuna quatrena bomba nucleara e après, lo sieu president , a menaçat lo mond amb d’atacs preventius se son shordats. Mas aquesta es la quatrena bomba nucleara qu’aqueste país fa espetar. La primièra bomba nucleara que foguèt espetada per aqueste país o foguèt l’an 2006.
E aqueste país asiatic es solament un mai del club nuclear que i a en la nòstra planeta. Lo jornal anglés The independent a publicat fa pauc una mapa nucleara ont se pòdon veire las mai de 2.624 explosions nuclearas qu’a patit la Tèrra, la planeta nucleara.
Mai de 70 ans de bombas nuclearas
![archive-08071945-videoLarge](http://sapiencia.eu/wp-content/uploads/2016/06/archive-08071945-videoLarge-300x198.jpg)
La primièra detonacion nucleara que patiguèt la planeta se debanèt en julhet 1945. Foguèt la pròva nomenada Trinity. Aquesta aviá 20 megatonas de poténcia e lo scientific nuclear Robert Oppenheimer diguèt : “ Sabiam que’l mond non seriá pas pus lo meteis. Qualqu’uns riguèron, d’autres plorèron, mas la granda majoritat demorèt en silenci”.
Après, en agost d’aquele an, arribèron las bombas atomicas d’Hiroshima e Nagasaki, lo solet cas d’utilizacion d’armas nuclearas que i a agut jamai en guèrra. 250.000 mòrts e d’aquestes solament 20.000 èran civils.
En 1949 la Union Sovietica faguèt espetar la primièra bomba nucleara comunista e en 1952 lo Reiaume Unit faguèt espetar una autra bomba nucleara en aigas oceanicas australianas. L’Estat francés, totun, o faguèt en lo desèrt algerian en 1960.
![French_test](http://sapiencia.eu/wp-content/uploads/2016/06/French_test-300x200.jpg)
Après aquò, las bombas e pròvas nuclearas an agut mai poténcia. En 1961 la Union sovietica faguèt espetar una bomba nucleara de 50 megatonas. Lo misharnon nuclear se levèt fins a 67 quilomètres, set còps mai que l’auçada de l’Everest. Aquesta bomba, nomenada Tsar, èra ja 1.500 còps mai poderosa que las d’Hiroshima e Nagasaki. De mai, China, Índia e Paquistan tanben o faguèron e se cre qu’Israel e l’Africa del Sud tanben an uèi lo jorn l’arma nucleara.
Lo Tractat d’Enebicion Total de Pròvas Nuclearas foguèt signat en 1996 e dempuèi aquela non s’an fach mai de pròvas – mens Corèa del Nòrd – pr’amor que lèu la planeta poiriá èsser nomenada la Planeta Nucleara e pas mai la Planeta Blava.
Christian Andreu